luni, 23 iunie 2008

O ultima scrisoare...

Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran.
Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui “imi pare rau”, “iarta-ma”, “te rog” si toate cuvintele de dragoste pe care le stii. :)

As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!

Gabriel Garcia Marquez

Continuarea pe http://kogys.wordpress.com/2008/04/12/o-ultima-scrisoare/

marți, 10 iunie 2008

As tu deja aime?

As-tu déjà aimé
pour la beauté du geste?
As-tu déjà croqué
la pomme à pleine dent?
Pour la saveur du fruit
sa douceur et son zeste
T'es tu perdu souvent?

Oui j'ai déjà aimé
pour la beauté du geste
mais la pomme était dure.
Je m'y suis cassé les dents.
Ces passions immatures,
ces amours indigestes
m'ont écoeuré souvent.

Les amours qui durent
font des amants exsangues,
et leurs baisers trop mûrs
nous pourrissent la langue.

Les amour passagères
ont des futiles fièvres,
et leur baiser trop verts
nous écorchent les lèvres.

Car a vouloir s'aimer
pour la beauté du geste,
le ver dans la pomme
nous glisse entre les dents.
Il nous ronge le coeur,
le cerveau et le reste,
nous vide lentement.

Mais lorsqu'on ose s'aimer
pour la beauté du geste,
ce ver dans la pomme
qui glisse entre les dents,
nous embaume le coeur,
le cerveau et nous laisse
son parfum au dedans.

Les amours passagères
font de futils efforts.
Leurs caresses ephémères
nous faitguent le corps.

Les amours qui durent
font les amants moins beaux.
Leurs caresses, à l'usure,
ont raison de nos peaux.

luni, 9 iunie 2008

Chansons d'amour

Paris,Paris...
La ce va duce cu gandul aceast oras? La capitala dragostei, bineinteles.La plimbarile pe Sena sau pe Champs Elysees , poate la destinatia perfecta pentru luna de miere.Pe mine ma duce cu gandul la un film pe care l-am vazut la cinema, unul dintre putinele muzicaluri pe care le-am vazut, si pe care l-am placut la nebunie!

De ce ? Trebuie sa vedeti cu ochii vostri , sa ascultati cu inimile voastre si sa va bucurati din plin de el ca sa ma intelegeti. O poveste , sau mai bine zis o serie de povesti de dragoste, cu intamplari nu tocmai placute, insa cu un final destul de fericit, zic eu.Chansons d'amour , sau Love songs tradus pentru amatorii de engleza, este o drama romantica, care are insa si putin umor negru.

Filmul vrea sa fie o drama, insa melodiile ce apar pe parcurs, sunt menite de a inveseli atmosfera , dandu-le personajelor speranta . Filmul a avut nu mai putin de 9 nominalizari, din care s-a ales cu 4 premii : Best Director, Best Music Written for a Film , Best Composer si Special Jury Award in cadrul Torino International Gay & Lesbian Film Festival. A fost nominalizat si la Palme d'Or , la Cannes insa nu a avut norocul sa castige :(

O mostra din el, doar ca sa stranesc curiozitatea :



It's a must!

duminică, 8 iunie 2008

Pentru ca toate au un inceput...

Si pentru ca toate au un inceput, acesta este inceputul blogului meu.Nu imi propun sa am un blog popular, ci un blog pentru cei ca mine(va veti da seama pe parcurs ce inseamna asta), un fel de jurnal online in care voi prezenta ce-mi place, ce nu-mi place, ca ma face sa rad, sau dimpotriva, ce ma enerveaza la culme!

Stiu ca e "pe val" sa-ti faci un blog, insa nu asta e motivul meu, pentru ca nu vreau sa fac un blog in care sa-mi arat frustrarile fata de lumea asta, fata de Romania in care cu totii traim, asa cum fac cei mai multi care au blog.Fac acest blog pentru a-mi pune in ordine gandurile si pentru a mi le face cunoscute.E un fel de exercitiu.

Pentru mine, si poate pentru voi, cei care veti avea placerea sa le cititi. :)