De cand eram mica , nu-mi placea o culoare : gri . Reprezinta neutralitatea, dar pe mine ma duce cu gandul la blocurile noastre cenusii, parca toate de aceeasi culoare, adapostind masa de necunoscuti/anonimi.
Trec printr-o perioada gri . Nu mai pot sa zambesc :( Mi se pare o falsitate daca o fac. Oare o fi din cauza toamnei? Sau o fi din cauza mea?
Vorbeam zilele trecute cu o colega... In liceu, profa de romana(nu am sa o uit niciodata(:) , ne spunea ca suntem niste copiluti protejati de o "perdea roz" de greutatile vietii. Eu zambeam si ma gandeam ca perdeluta mea e bleu, culoarea mea preferata :)
Oare am dat perdeaua la o parte, sau aceasta a devenit dintr-odata gri?
2 comentarii:
Pasez cu intentii bune o leapsa. Scopul e sa te cunosc mai bine :)
Viata nu e gri. Poate ti se pare asa din cauza vremii. Si, ce-ar fi sa scrii mai des pentru noi, cei carora ne place cum scrii?
Trimiteți un comentariu